Project view - Piatra Neamt

 Română
 

Project text:


Piatra Neamţ - Scurt istoric

Denumiri: Piatra lui Crăciun, Camena, Târgul Pietrei (sau Piatra), Piatra-Neamţ (din 1864). Cunoscut şi sub denumirea de "Perla Moldovei", Kiryat Sefer - cetate a cărţii şi a spiritului pentru evrei (la sf. sec. XIX).

Cea mai veche aşezare descoperită pe raza oraşului Piatra-Neamţ este cea de la Poiana Cireşului şi care aparţine mezoliticului (cca. 12.000 î.e.n.).

Săpăturile arheologice efectuate atestă locuiri străvechi, la Bâtca Doamnei, Ciritei, Lutărie, Văleni-Bolovoaia, Cozla şi Dărmăneşti, unde au fost descoperite fragmente de ceramică, obiecte de piatră şi silex aparţinând civilizaţiei Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 î.e.n.), epocii bronzului (mileniul II î.e.n.) şi civilizaţiei geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.). În urma săpăturilor efectuate în anii '50, au fost descoperite importante vestigii medievale la Bâtca Doamnei şi la Curtea Domnească.

Dacă civilizaţia eneolitică şi-a făcut simţită prezenţa prin frumuseţea ornamentaţiei ceramicii pictate şi prin formele acesteia, civilizaţia geto-dacică a dăruit unul dintre cele mai importante capitole ale istoriei oraşului prin dezvoltarea pe care au cunoscut-o aşezările fortificate de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu (sec. I î.e.n. - I e.n.). Acest fapt denotă existenţa unui puternic centru politic, economic şi spiritual, Petrodava fiind înscrisă de către Claudiu Ptolemeu în cunoscuta sa Geographica. După cucerirea ei de către romani, aşezarea şi-a încetat existenţa, dar urmele descoperite atestă continuarea locuirii pe teritoriul municipiului. Astfel, un nivel de locuire al aşezării de la Lutărie datează din secolele V-VI.

Primele menţiuni scrise despre această aşezare sunt datorate Cronicii ruseşti (cca.1387-1392) şi documentelor ocazionate de expediţia regelui Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395. Dintre documentele interne, este menţionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o "casă a lui Crăciun de la Piatra".

Deşi nu se cunoaşte momentul constituirii Curţii Domneşti - estimat a fi între 1468-1475 - aceasta a exercitat o puternică influenţă atât în plan economic, politic dar şi administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală, atingând apogeul în sec. al XVI-lea, după moartea lui Ştefan cel Mare. Astăzi, din complexul Curţii Domneşti nu se mai păstrează decât catedrala domnească (zidită între anii 1497-1498) şi turnul-clopotniţă (construit în 1499), cunoscut sub numele de Turnul lui Ştefan cel Mare, monument-simbol al oraşului Piatra-Neamţ.

La începutul veacului al XVII-lea târgul Piatra era un centru de producţie agricolă şi meşteşugărească. Cu timpul activităţile meşteşugăreşti şi comerciale s-au diversificat, astfel că sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea impune Piatra ca cel mai important centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ. La 8 noiembrie 1841 Gheorghe Asachi îşi deschidea "moara" de hârtie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va funcţiona şi fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere, mori, dezvoltarea oraşului ducând la construirea căii ferate Piatra-Neamţ - Bacău (15 februarie 1885) şi deschiderea filialei locale a Băncii Naţionale. În 1832 este amintită prima şcoală publică, iar în 1871 se construieşte primul "teatru" din Piatra-Neamţ.

În 1864, târgul Piatra îşi va schimba numele în Piatra-Neamţ, pentru a nu mai fi confundat cu localitatea Piatra din judeţul Olt.

 

sursa


The project contains these units:

Page 1  2  
Muzeul de Istorie si Arheologie Neamt
Colegiul National "Petru Rares"
Muntele Cozla
Parcul Cozla
Gara
Page 1  2  


TrainLMS